Un suflet apus

Un suflet poate apune? Ce poate sa insemne apusul unui suflet? Sa fie acea frantura din viata cand simti o durere in piept si parca de nimeni nu.ti pasa, nu vrei sa.i vezi, sa.i auzi si nu conteaza ca.ti sunt prieteni? Prietenii sunt de azi, de ieri, de maine .
Sa fie oare momentul in care din intamplare sufletul tau primeste si infaptuieste o mica-mare transformare, in care el devine mai imun, mai nepasator la tot ceea ce il inconjoara? Prezentul este drastic, pentru ca avem in noi ceva ce nu multi dintre noi vor sa simta sau sa para doar nepasatori.
Asa este oare?
Sufletul nu moare, el cade intr.o tristete apasatoare. Tristetea este doar de prefata, caci simtim c.a murit, fara vre.o urma de speranta. Acum el e in incovalescenta sentimentala. Lasa.l! Lasa.l singur intr.o scara, sau pe o strada goala, lasa.l te rog sa.si revina! El a primit un soc ce nu i.a priit deloc, caci el este micut, precum un nou nascut, nu stie ce face, nu stie ce faci tu, caci tu vrei sa nu fii asa, dar stii: "nu te lasa sufletul". Suntem toti o apa si.un pamant si.un pumn de lut.
Acum tu (ca persoana) cersesti la un colt iubire si crezi ca asta il va ajuta si il vei inveseli cumva, dar acum, nimic nu face bine, decat o liniste deplina, deplina, deplina.. El trebuie sa stie cum este asa: o liniste in care si tacerea sa se auda, sa se auda ca tu esti tot ce ai, strain esti in viata ta. O viata incerci sa te cunoscti sau sa ma cunosti si murim mult prea repede, inconjurati de milioane de pereti, pereti fara gram de iubire. Voi stati langa mine, tacuti si ascultatori... dupa ce mor eu cine va vorbi cu voi?

How it would be?

How it would be if:

...

...

It would be much better!

Viata dupa EA..

In fiecare zi aceeasi rutina:
EL merge acasa cu un suras formal, purtand acelasi monolog banal.
Totul pare pustiu fara ea, si.a pierdut orice speranta, simte ca o parte din viata lui a pierit, odata cu pierderea Ei.
O zareste pe strada, dar totul e in zadar. EA care il astepta plangand cand EL uita sa mearga, il privea acum ca pe un strain.
A trecut ceva timp de cand a plecat (EA), dar EL deabia acum realizeaza cat de draga ii este, deabia acum, cand este doar in amintirile lui, realizeaza cat de mult a iubit.o si inca o mai iubeste.
Doar cand a plecat si nu a mai fost a lui, adevarata dragoste a iesit la iveala: EL doar pe EA o iubea..

Un glas mincinos si dulce..

Sunt ceea ce tu ai lasat singur intr.o scara goala, intr.o culme de deal abrupt, si sunt doar un vesnic nemuritor pribeag, ce sta singur atarnat de un fir de ata, sunt tot ce tu nu mai ai acum.
Stateai, pierdeai timpul, visand lucruri tereste, iar eu in tot acest timp eu stateam pe un nor ascuns si auzeam si vedeam ce tot tu vedeai. Gandeai ca n.au sa te ajunga niciodata vocile din capul tau, acum iti spun ca n.ai sa mai vezi pe nimeni si ai sa pleci intr.un loc diform de realitate si spatiu, departe de viata si... Singurul motiv si viciu ce te definea ca om, o ploaie rece, pe langa tine cade, tu nu o simtit, esti trista, incepi sa plangi, plangi caci atat ti.a mai ramas, din tot ce ai avut ai dat totul pentru un singur glas mincinos si dulce, caci viata ta este acum la rascruce.

O poveste...

Si asa e, e viata mea, a ta, a nimanui, a nimanui celebru ...vorba unui vechi... ce.i acum departe, el a reusit sa treaca peste tot si toate, peste munti si tone de dezamagiri. El e departe acum, nu mai stie ce.i aia iubire sau dezamagire, el e acum acolo unde noi n-am ajuns, pentru ca eu inca mai scriu si tu inca ma mai citesti. El nu s.a gandit vreodata ca iubirea este o alta poarta spre Iad, el nu s.a gandit nici.un moment ca, iubirea este doar un simplu pergament ce se va rupe usor, caci sufletele noastre sunt goale, sunt pline de nimic...
Toti suntem niste naluci, iubim, dezamagim, apoi ramanem niste oameni de nimic, tristi si fara vreo urma de zambet, caci asa ne este firea sa ramanem... sa ramana... sa ramaneti...
EL a iubit.o si EA nu.l iubea, caci asa era firea ei, sau poate asa iubea ea, povestea este destul de complicata, iubirea vine, sta, dar nu te asteapta, nu te asteapta sa te razgandesti, caci astazi a fost aici, maine in mormant. Nu glumi cand vine vorba despre ea, caci ea glumeste si gluma e fatala. Draga mea, l.ai lasat sa plece, cand el iubea in tine orice gest si orice urma de tandrete, ti.a lasat acum in spate niste randuri intr.un caiet ce avea sa va desparta, tu nu l.ai mai vazut de atunci, el a plecat in cuibul sau, n.ai sa.l mai vezi vreodata, gandul lui a fost o fata ...si a plecat acum: La revedere, ramas bun! Ne vedem in visul ei cu mine ce niciodata n.o sa.l aiba...

Ploaia...

Cum ar sa fi sa adormit amandoi sub o ploaie abundenta, sa adormim noi asa singurei, fara haine, umbrele sau ale tale reprosuri. Inchide ochi stai relaxata, respira incet sa nu sperii natura ce ne inconjoara, nu fa miscari bruste sa nu sperii ploaia asta rece ce ne acopera acum cu ai sai stropi reci. E o ploaie sfanta, rupta de realitate, rupta de mistere, o ploaie rece fara nori sau tunete si chiar fara milioane de fulgere, e doar o ploaie rece care uda sufletul celui ce acum ar dori inca o data buza rece sa vina sa ti.o sarute, sa.ti simta inima cum bate...

Simplu Eu...

As putea fi eu acel ce se ingropa in noroi, as putea singur sa.mi plang de mila si tot eu sa ma cred apoi, as putea fi eu acel nemuritor, ganditor, erou sau chiar vreun filozof, dar nu, nu vreau. Sunt eu, timid, nebun, sarcastic, dar asa sunt eu. Simplu eu, mereu zambitor, dar mereu cu sufletul gol, mereu ganditor la cea ce a fost sa fie si regret momente ce as putea sa.mi fac singur vreo prostie,singur sa ma dau cu capul de un perete si sa realizez ca viata e asa cum este ea: roza-verde.. Monstrii ce.i am in cap, cu fruntea sus ii lovesc cu ganduri si imagini, ce lor nu le plac. Simplu muritor si trecator, simplu EU..

"...o lovitura de pumnal pune capat la toate!"

Cand totul se darama in jurul tau si nu stii unde sa te ascunzi, cand totul este monoton, cand viata iti joaca feste, cand te.ai plictisit de tot si nu mai stii ce sa faci: "...o lovitura de pumnal pune capat la toate!"