O poveste...

Si asa e, e viata mea, a ta, a nimanui, a nimanui celebru ...vorba unui vechi... ce.i acum departe, el a reusit sa treaca peste tot si toate, peste munti si tone de dezamagiri. El e departe acum, nu mai stie ce.i aia iubire sau dezamagire, el e acum acolo unde noi n-am ajuns, pentru ca eu inca mai scriu si tu inca ma mai citesti. El nu s.a gandit vreodata ca iubirea este o alta poarta spre Iad, el nu s.a gandit nici.un moment ca, iubirea este doar un simplu pergament ce se va rupe usor, caci sufletele noastre sunt goale, sunt pline de nimic...
Toti suntem niste naluci, iubim, dezamagim, apoi ramanem niste oameni de nimic, tristi si fara vreo urma de zambet, caci asa ne este firea sa ramanem... sa ramana... sa ramaneti...
EL a iubit.o si EA nu.l iubea, caci asa era firea ei, sau poate asa iubea ea, povestea este destul de complicata, iubirea vine, sta, dar nu te asteapta, nu te asteapta sa te razgandesti, caci astazi a fost aici, maine in mormant. Nu glumi cand vine vorba despre ea, caci ea glumeste si gluma e fatala. Draga mea, l.ai lasat sa plece, cand el iubea in tine orice gest si orice urma de tandrete, ti.a lasat acum in spate niste randuri intr.un caiet ce avea sa va desparta, tu nu l.ai mai vazut de atunci, el a plecat in cuibul sau, n.ai sa.l mai vezi vreodata, gandul lui a fost o fata ...si a plecat acum: La revedere, ramas bun! Ne vedem in visul ei cu mine ce niciodata n.o sa.l aiba...